|
|
||
|
Vezi și:REALITATE,
OBIECTIV,
GÂNDIRE,
MATERIE,
REAL,
ANTIREALISM,
INSTRUMENTALISM,
METODĂ,
NATURAL,
NATURALISM,
TEMEINICIE
... Mai multe din DEX...
REALITATE OBIECTIVĂ - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru REALITATE OBIECTIVĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 26 pentru REALITATE OBIECTIVĂ. Garabet Ibrăileanu - Influențe străine și realități naționale ... la ordinea zilei!) și, în versuri, mai mult poezia obiectivă -- și iată de ce Moldova s-a influențat mai mult de poetul mai obiectiv Hugo, și anume de Hugo epicul, din Balade și din teatrul istoric. (Influențele mai mici confirmă considerația de mai sus, ca și unele mici abateri ... Garabet Ibrăileanu - Caracterul specific național în literatura română ... jos, în acest articol) și continuată de dl Iorga și, în sfârșit, Viața românească. Iar scriitorii munteni, care au depus în opera lor mai multă realitate specific românească -- mai mult decât toți ceilalți scriitori munteni la un loc -- vorbim de Caragiale și Brătescu-Voinești --, acești doi prozatori, cu un atât de ... Garabet Ibrăileanu - Omul - o celulă a organismului numit societate ... mai multă toleranță. Omul tolerant ține fruntea sus, are privirea senină. E echilibrat. Netolerantul are înfățișarea animalului rău, care vrea să împungă. Omul tolerant e obiectiv, are concepția evolutivă a istoriei. Netolerantul e eternul judecător mâniat și mărginit. 9. Numai naturile tari sunt în elementul lor în natura forte ... Garabet Ibrăileanu - Originalitatea formei ... între formă și fond e mai mult o deosebire logică, menită a ne ușura analiza în chestiile de estetică. Din punct de vedere obiectiv, ea nu există, căci o bucată literară, o poezie, de pildă, nu-i altceva decât exprimarea unei stări sufletești, iar o stare sufletească exprimată e ... Garabet Ibrăileanu - Spiritul creator ... Din această cauză omul de litere trebuie să fie și un luptător social. 7. ...scriitorul se naște pesimist ori optimist, cerebral sau pasional, subiectiv ori obiectiv etc. ... Izbutește, dacă se naște într-o lume cu același fel de a simți. Și, desigur, într-o oarecare măsură e influențat de ... nu pot prinde într-o formulă ceea ce e un artist și-l deosebește de toți ceilalți. 16. Fiecare gen, fiecare sensibilitate, fiecare reacție la realitate are, în literatură ca și în toate artele, dimensiunile sale. Nu se poate concepe un MerimĂ©e autor al unui număr de nuvele egal cu ... Petruț Pârvescu - Câmpia cu numere - Prima zi ... păpușă de gumă uite asta e fereastra asta e ușa pragul bine ții minte ograda pârleazul și poarta reții privește de acolo începe Câmpia ( o realitate mai puternică decât visul) copia unor entități la care tu nu ai luat parte închipuiește-ți ( dar din ce) interiorul unor nesfârșite ademeniri o peșteră ... ... luptă cu oarecare șanse în contra senzațiilor de ordin inferior. 32. ... nici un moralist, oricât ar pretinde el că zugrăvește pe ,,om", nu zugrăvește în realitate decât pe omul unei societăți din vremea sa și anume din categoria în care trăiește, pe care o cunoaște și care, de obicei, îl nemulțumește ... Garabet Ibrăileanu - Evoluția literară și structura socială Garabet Ibrăileanu - Evoluţia literară şi structura socială Evoluția literară și structura socială de Garabet Ibrăileanu Într-un articol din năurmăî-rul trecut, am încercat să arăt dependența strânsă a literaturii române de realitățile naționale. Această dependență am ilustrat-o prin diferite considerații asupra naturii influențelor străine, care au fecundat spiritul național și au înlesnit apariția și dezvoltarea literaturii române. Dar această teză se poate dovedi și prin alte fapte din istoria literaturii noastre. Să ne oprim asupra unuia din cele mai concludente: evoluția deosebită a literaturii naționale în Moldova, Muntenia și Ardeal. I Mai întâi, deosebirea dintre Ardeal și cele două "Principate". În prima epocă a literaturii noastre beletristice, Moldova și Muntenia au o literatură scrisă de boieri (Conachi, Văcăreștii, Momuleanu, om de casă boierească; pe atunci, numai boierii se puteau cultiva), o poezie lirică influențată de literatura franceză și de cea grecească nouă. În Ardeal însă, în același timp, apare o literatură epică și didactică, cu caracter popular, scrisă de intelectuali ieșiți din popor (acolo poporul a avut putința să se cultive mai devreme), rămași legați de popor, căci în Ardeal nu existau clase superioare naționale, care să absoarbă și ... ... Ascultă-mă , nepoate, tu ești un prost, zise el. Ai auzit tu vrodată despre Archaeus ? — Ba nu. — Nu ? Ei bine, Archaeus este singura realitate pe lume, toate celelalte sunt fleacuri — Archaeus este tot. — Ptiu ! bată-te vina, unchiule , cu tot Archaeusul tău... Cum văd, [vrei] să mă ... Titu Maiorescu - Comediile domnului Caragiale ... scenă cu multă cunoștință a artei dramatice, d. Caragiale ne arată realitatea din partea ei comică. Dar ușor se poate întrevedea prin această realitate elementul mai adânc și serios, care este nedezlipit de viața omenească în toată înfățișarea ei, precum în genere îndărătul oricărei comedii se ascunde o tragedie ... spre izvorul veșnic al tuturor inspirațiilor adevărate; simțirile reale ale poporului în care trăim, și care simțiri numai întrucât sunt oglindite prin artă în această realitate a lor devin o parte integrantă a omenirii exprimată în forma literară? Privită din acest punct de vedere, lucrarea d-lui ... Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra criticii metafizice și celei științifice ... Și în felul cum critică, d-sa e expus să facă, între altele, și următoarea greșeală. Crezând că mă critică pe mine, va critica în realitate pe Taine și, crezând că critică pe Taine, va critica niște lucruri pe care Taine nu le-a spus niciodată. Dar dl Bogdan ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru REALITATE OBIECTIVĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 13 pentru REALITATE OBIECTIVĂ. REALITÁTE , realități , s . f . Existență efectivă , obiectivă ; fapt concret , lucru real , stare de fapt ; p . ext . ... a reda realitatea în chip nefalsificat , detașat de impresii subiective ; nepărtinitor , imparțial ; obiectivist ( 2 ) . 3. ( Gram . ) Care se referă la obiectul direct sau indirect . Reflexiv obiectiv . II. S . n . 1. Sistem optic convergent , format din una sau mai multe lentile care intră în construcția unui aparat optic ( de fotografiat , microscop , lunetă ... GÂNDÍRE gândiri , s . f . 1. Facultate superioară a creierului omenesc , care reflectă în mod generalizat realitatea obiectivă prin noțiuni , judecăți , teorii etc . 2. Factor ideal care constituie reflectarea realității obiective ; spirit , conștiință . 3. Idee , gând ( 1 ) , cuget ; meditație , reflecție . 4. Imaginație , MATÉRIE , materii , s . f . 1. ( În filozofia materialistă ) Substanță concepută ca bază a tot ceea ce există ; realitatea obiectivă care există în afară și independent de conștiința omenească și care este reflectată de aceasta ; diversitatea fenomenelor reprezentând diferite forme de mișcare ale acestei realități . 2. Substanță din care sunt făcute diverse obiecte ; obiect , corp , element considerat din punctul de vedere al compoziției sale . 3. Domeniu de cunoaștere , de cercetare etc . ; problemă , chestiune . 4. Totalitatea cunoștințelor care se predau în cadrul unui obiect de studiu ( în ... REÁL^2 , - Ă , reali , - e , adj . 1. Care are o existență obiectivă , independentă de conștiință sau de voință , care există în realitate ; obiectiv , adevărat . 2. De netăgăduit ; efectiv , indiscutabil , veritabil . 3. ( În sintagmele ) ( Ec . pol . ) Valoare reală = valoarea intrinsecă în aur a unei monede . ( Jur . ) Drept ... ANTIREALÍSM s . n . Negare a realității obiective , a existenței sale , a legilor ei etc . [ Pr . : - re - INSTRUMENTALÍSM s . n . Concepție filosofică potrivit căreia noțiunile , categoriile și teoriile științifice nu reflectă realitatea obiectivă , fiind numai niște instrumente pentru săvârșirea unor acțiuni utile METÓDĂ , metode , s . f . 1. Mod ( sistematic ) de cercetare , de cunoaștere și de transformare a realității obiective . 2. Procedeu sau ansamblu de procedee folosite în realizarea unui scop ; metodologie ( 4 ) . 3. Manual care cuprinde reguli și principii normative pentru învățarea sau pentru practicarea unei discipline , a unei arte etc . ; ansamblu al acestor reguli și principii . [ Var . : ( înv . ) metód s . NATURÁL , - Ă , naturali , - e , adj . , adv . , s . n . I. Adj . 1. Care se referă la natură ( 1 ) , care aparține naturii ; care se găsește în natură . 2. Care este generat , produs , creat de natură ( 1 ) , fără intervenția omului ; p . ext . veritabil , curat , pur . 3. Care este lipsit de artificiu , de rafinament , de afectare , simplu ; care se realizează spontan , fără efort sau constrângere . 4. Care este conform cu natura cuiva , înnăscut , nativ ; propriu , specific cuiva . 5. Care concordă , se potrivește cu faptele din realitatea obiectivă , cu ordinea firească a lucrurilor ; normal , firesc . II. Adv . Firește , desigur , bineînțeles . III. S . n . ( Astăzi rar ) Naturalețe , NATURALÍSM s . n . 1. Curent sau tendință în artă și literatură , care se caracterizează prin observarea riguroasă a faptelor din realitatea obiectivă , prin redarea lor fidelă , prin preferința pentru aspectele urâte , vulgare ale naturii omenești etc . 2. Concepție filozofică care exclude supranaturalul , ridicând natura la rangul de principiu suprem . 3. Teorie etică care întemeiază noțiunea binelui pe un principiu situat în afara moralei ( evoluție biologică , plăcere etc . ) , viața morală fiind o prelungire a celei TEMEINICÍE s . f . 1. Însușire a ceea ce este temeinic ; soliditate , tărie , trăinicie ; statornicie . 2. Însușire a hotărârii unui organ de jurisdicție de a reflecta realitatea obiectivă a faptelor care concură pentru soluționarea unui litigiu . - Temeinic + suf . - Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||